Atelier „Învață să înveți”

Vă invităm la un nou atelier de dezvoltare personală, de data aceasta pe tema „Învață să înveți”.

Dată: sâmbătă, 25 aprilie
Locaţie: La cizmărie (etaj) str. Samuil Micu, nr. 6
Oră: 16:00-19:00
Înscriere: dezvoltare.personala@minteforte.ro
Taxă de participare: 10 RON

Despre atelier:
Vino să afli cum să înveți! Participanții la acest atelier vor învăța în mod practic tehnici de învățare eficientă în orice domeniu care presupune achiziție de cunoștiințe formale (ex. școală, facultate, plan profesional, limbă străină).

Tehnicile învățare vor ține de:
-Gestionarea timpului,
-Gestionarea materialului de învățat,
-Evitarea procrastinării,
-Tehnici alternative de asimilare a materialelor de învățat,
-Abordarea eficientă în cazul testelor,
-Cum sa îți atingi potențialul maxim de învățare,
-Tehnici mnemotehnice.

Despre trainer:
Ariadna Mancaș este psiholog clinician și psihoterapeut integrativ, cu experiență în susținerea de ateliere de dezvoltare personală, consiliere individuală și de grup și situații de învățare pentru atingerea potențialului maxim.

Pagina Facebook a evenimentului AICI.

SSM5 la cald, Ziua 4: Perfecționismul și implicațiile sale, cu Liviu Crișan

A patra zi a Săptămânii Sănătății Mintale l-a avut ca invitat pe psihologul drd. Liviu Crișan, care ne-a vorbit despre perfecționism și implicațiile sale. Publicul a avut ocazia să îl asculte vorbind despre ce înseamnă să fi perfecționist, care sunt costurile și capcanele acestui lucru, dar și ce putem face pentru a combate gândirea și comportamentele de tip perfecționist.

Mai în glumă, mai în serios, Liviu s-a definit pe sine ca fiind „un perfecționist în recuperare” și ne-a arătat chiar cum și-a refăcut slide-urile cu o noapte înainte de prezentare! Prelegerea sa s-a axat pe acel tip de perfecționism care ne împiedică să funcționăm și care poate fi definit ca:

• Fixarea unor standarde foarte înalte, pentru orice fel de sarcini (ex. un proiect școlar - „Totul trebuie să fie 100% perfect”)
• Autocritică severă atunci când persoana își evaluază performanța (orice abatere de la standarde este considerată o dezamăgire față de sine – „O performanță de 90% este egală cu 0.”)
• Aspectul cel mai negativ: persoana se apreciază în mod global (valoarea sa ca om) din prisma performanței considerată imperfectă („Voiam 100% perfecțiune, am obținut 90% perfecțiune. Asta e egal cu 0, deci eu sunt egal cu zero.”)

În continuare, Liviu a făcut o „anatomie” a perfecționistului, descriind cum se poartă, ce simte și ce gândește un perfecționist:

• Are gândire perfecționistă: impune standarde foarte înalte și are reguli rigide. Este sensibil la erori, strict cu sine însuși și cu ceilalți și pedepsește asupru erorile.
• Are comportamente tipice: verifică excesiv fiecare aspect al muncii sale, nu poate delega sarcini, ascunde greșelile în loc să fie onest și încearcă să controleze percepția celorlalți despre sine. Totodată, evită anumite lucruri de teama că oricând ar putea să facă o greșeală, iar acest lucru ar fi insuportabil.
• Are automatisme: Cu timpul, perfecționismul se transformă într-un reflex: este constant nemulțumit, nimic nu e vreodată destul de bun.
• Are o lipsă de încredere cronică: atât în sine, cât și în ceilalți – asta deoarece consideră că dacă ceilalți vor observa că nu este perfect, îl vor părăsi, abandona, sau îl vor desconsidera total.

Cum se naște perfecționismul?

Psihologul a creionat originile perfecționismului, vorbind despre:

• Părinți critici, cu standarde înalte
• Un atașament anxios în copilărie
• Istoria unui abandon (ex. copilul se învinovățește pentru divorțul părinților)
• O școală de elită
• Profesori severi
• Lipsa unui model adecvat
• Recompensele primite pentru comportamentul perfecționist

Odată născut, perfecționismul tinde să se auto-perpetueze din cauză că persoana se mișcă într-un cerc vicios, din care orice ar face, ajunge la aceeași dezamăgire, tristețe, anxietate sau chiar depresie. Cu ajutorul unei diagrame, Liviu a simplificat acest proces și a reușit să ne explice cum:

• (1) Ne setăm standarde înalte (2) pe care nu le putem atinge (eșuăm puțin sub pragul de perfecțiune) (3) pentru ca mai apoi să ne autocriticăm foarte asupru (1) și să ridicăm și mai mult standardele

sau

• (1) Ne setăm standarde înalte (2) pe care le atingem (3) însă desconsiderăm succesul nostru, pe motive cum ar fi: „Asta nu e performanță, oricine ar fi putut.” sau „De fapt nu a fost bine 100%.” (1) și ridicăm și mai mult standardele, pentru a ne demonstra că putem reuși în orice condiții.

„Totuși... Este copleșitor să fi perfecționist”, a anunțat Liviu, după ce a admis că există într-adevăr povești de succes ale unor oameni care nu s-au mulțumit cu o performanță aproape perfectă.

Paradoxl perfecționismului

Acesta se referă la faptul că persoanele perfecționiste consideră că efortul pe care îl depun este direct proporțional cu rezultatul final. Însă de cele mai multe ori nu este așa. Până la un punct, efortul, motivația, standardele înalte și sacrificiile contribuie într-adevăr liniar la „acumularea” performanței. Însă de la un punct încolo, prea mult efort poate să însemne stress, emoții negative, exagerare și suferință, iar asta, inevitabil, va scădea performanța și va periclita succesul. Liviu a sintetizat costurile perfecționismului:

• Stress exagerat
• Program supra-aglomerat
• Performanță redusă
• Creativitate redusă
• Anxietate și depresie
• Relații tensionate cu ceilalți
• Izolare socială
• Șomaj/abandonul studiilor sau al responsabilităților
• Abuz de substanțe

O latură ascunsă a perfecționismului este procrastinarea. Poate nu este intuitiv pentru mulți, însă s-a dovedit că perfecționiștii au mai multe comportamente de autosabotare, prin crearea unor condiții de mediu care să justifice dacă și când o sarcină nu le iese perfect („Dacă aș fi avut mai mult timp, sigur ieșea de 10!”)

Ce e de făcut, atunci?

În primul rând, Liviu ne-a povestit din experiența sa ca terapeut că perfecționiștii nu vor să se schimbe, pentru că ei cred că au ajuns să fie performanți tocmai datorită trăsăturilor lor perfecționiste. Prin urmare, Liviu le cere acestora să deseneze pe un cerc cât de mult le ocupă perfecționismul viața, pentru ca mai apoi să „înghesuie” și celălalte sfere ale vieții lor (familia, prietenii, hobby-urile etc.). Astfel, pacienții își dau seama că pot să reducă din comportamentele perfecționiste și să lase loc și altor lucruri. În cele ce urmează, Liviu ne-a dat câteva sfaturi pentur a învinge tendințele perfecționiste (într-un stil cald și inspirațional):

• Să vedem și nuanțele de gri ale vieții: nu există doar lucruri făcute mizerabil sau lucruri făcute impecabil.
• Să cunoaștem și să aplicăm Principiul lui Pareto: 80% dintre realizări și succes sunt realizate cu 20% din efort. Are rost să investim încă 80% din efort doar pentru a „finisa” performanța și a o ridica la 100%?
• Să căutăm activități care ne determină o stare de „flow”, adică ne captivează doar de dragul activității.
• Să facem unele lucruri contrar față de ceea ce ne dictează perfecționismul – de exemplu, dacă avem tendința de a verifica de 5 ori un text, să îl verificăm o singură dată...și să vedem ce se întâmplă. Am putea fi surprinși să vedem că lucrurile nu vor scăpa de sub control!
• Să ne înconjurăm câteodată de oameni relaxați și să vedem cum e să faci activități fără să insiști ca ele să iasă perfect.
• Să observăm natura, pentru că ea nu are standarde, ea pur și simplu există și ne putem bucura de ea oricând, oriunde. 
  
  
  Ați putea fi interesați și de...
  
  
  • Articolul „Procrastinarea” a site-ului nostru, pe tema amȃnării nejustificate a ȋnceperii unei acţiuni: LINK
  • Articolul„Personalitatea obsesiv compulsivă”, care împarte trăsături cu comportamentul perfecționist: LINK
  • Serviciile de consiliere și psihoterapie oferite la prețuri accesibile prin proiectul nostru Centrul Minții: LINK
  
  

Material realizat de Claudia Găgeanu

Ce am învățat la prelegerea „Learning how to learn”

În perioada 12-13 aprilie 2014, în Cluj-Napoca, a avut loc HEART 2014, eveniment organizat de OSM Cluj, echipa Departamentului European Division. Evenimentul a cuprins o serie de conferințe pe teme medicale, printre care și prelegerea „Learning how to learn”, susținută în colaborare cu Minte Forte, în cadrul proiectului Centrul Minții.

„Learning how to learn” a reprezentat o oportunitate pentru cei prezenți de a lua contact cu informații relevante în pregătirea unui examen și de a dialoga pe această temă cu invitatul prelegerii, Lect. Univ. Dr. Cristina Mogoașe, Catedra de Psihologie Clinică și Psihoterapie, Universitatea Babes-Bolyai.

Ceea ce am învățat la această conferință este că a susține un examen implică nu doar parcurgerea materiei, ci și o serie de pregătiri anterioare care duc în final la rezultatul dorit. Cheia pregătirii unui examen este de a-l asocia cu emoții pozitive care ajută la creșterea autoeficacității, deoarece expectanța este una pozitivă. Cu toate acestea, emoțiile negative, în condițiile în care sunt ținute sub control și sunt funcționale, au un rol benefic în mobilizarea noastră în parcurgerea materiei pentru examen. În situația în care emoțiile negative dobândesc un caracter disfuncțional, apar comportamente care interferează, în cazul de față, cu actul învățării. Un astfel de comportament dezadaptativ este procrastinarea sau evitarea îndeplinirii activității de învățare, ce își face loc în viața noastră prin oferirea gratificării de moment. Poate pe termen scurt beneficiile sunt cele care încurajează amânarea, dar pe termen lung costurile sunt cele resimțite, în special când sarcinile neîndeplinite la timp se aglomerează pe ultima sută de metri.

Pentru a combate procrastinarea este indicată reglarea emoțională, care presupune să devenim conștienți că nu există un moment perfect pentru a învăța și că rezultatele nefaste ale unui examen nu reprezintă o notă proastă dată propriei persoane. De asemenea, pentru a înlocui un comportament dezadaptativ, precum procrastinarea disfuncțională, cu unul adaptativ este oportună operaționalizarea comportamentului dorit, în cazul de nostru cel de a învăța, prin vizualizarea succesului, prin obținerea unor beneficii tangibile pe termen scurt și prin planificarea sesiunii de învățare ce presupune implementarea planului, monitorizare, optimizare și recompensare.

Lucruri practice în pregătirea comportamentului de a învăța:

·         Este indicat să avem un prim contact cu materia de examen în cadrul orelor de curs, pentru ca apoi să aibă loc o procesare activă a informației, fiind necesar ca revizuirea notițelor să se realizeze în intervalele 24 de ore, 3 zile și 7 zile.

·         Controlarea mediului de studiu (aerisit, luminat și liniștit) oferă un control al comportamentului de a învăța, acesta fiind amorsat din mediu. Gestionarea eficientă a comportamentului de a învăța implică îndepărtarea tuturor distractorilor și organizarea spațiului de studiu, fără a uita să ne recompensăm pentru efortul despus.

·       Sesiunea de învățare să înceapă cu aspectele mai dificile.

·      Sesiunea de învățare să dureze 90-120 de minute, iar pauzele să cuprindă mici gratificări relevate pentru noi, dar și activitate fizică.

·     În ceea ce privește materialul de studiu există o serie de trucuri care ne ajută în reținerea informațiilor, cum ar fi acordarea unei atenții sporite introducerii și concluziei. Totodată, este recomandat ca citirea să se realizeze la început pe fragmente și în deplină cunoștință a termenilor de specialitate, pentru ca la final să aibă loc o recitire integrală. Organizarea informațiilor de asimilat este eficientă dacă se realizează sub forma ideilor principale, format ce ajută la revizuire. De asemenea, facilitatea învățării presupune monitorizarea materiei, care ne ajută în a nu pierde timpul dedicat studiului cu o nouă planificare.

            Ce să faci înainte de examen?

·         Pregătește materia de la primul curs.

·         Ține un program strict de studiu.

·         Dormi suficient, respectă orele de masă și hidratează-te.

·         Exerciții fizice aerobe regulate.

·         Revizuiește materia și reactualizeaz-o cu propriile cuvinte.

·         Apelează, dacă poți, la grupurile de studiu.

·       Să fii conștient de faptul că este normal să fii un pic stresat, că valoarea ta ca om nu depinde de un examen și că toate eforturile depuse în pregătirea materiei nu garantează reușita atâta timp cât există în viață și elemente, acțiuni pe care nu le poți controla.

Ce să faci la examen?

·         Să fii atent la detaliile administrative (cum ar fi completarea fișei de examen).

·         Să citești bine subiectele și punctajul.

·         Să nu intri în panică.

·         Să îți planifici realist timpul.

Mulțumim Lect. Univ. Dr. Cristina Mogoașe pentru informațiile utile. 

Dorim mult succes tuturor la examene!

Articol realizat de Andreia Iacob, voluntar Minte Forte

Atelier de dezvoltare personală "Procrastinarea: Cum să faci lucrurile la timp?"

În luna iulie, Minte Forte vă invită la atelierul de dezvoltare personală

„Procrastinarea: Cum să faci lucrurile la timp?”.

Atelierul va avea loc pe data de 31 iulie 2013 între orele 18:00-21:00 la Turnul Croitorilor (str. Baba Novac, Cluj-Napoca) și va fi susținut de psiholog Adelina Mureșan.

Înscrieri

Înscrierile la atelier se fac printr-un email la adresa dezvoltare.personala@minteforte.ro până în data de 30 iulie 2013. Se va percepe o taxă de participare de 10 lei/persoană.

Ce veți invăța la acest atelier?

La finalul atelierului, participanții vor ști răspunsurile la următoarele întrebări:

• Ce este procrastinarea?
• Care sunt sarcinile pe care le amânăm și care este tiparul după care funcționează procrastinarea?
• Care sunt scuzele pe care le folosim când procrastinăm? 
• Ce stă la baza procrastinării?
• Strategii practice de oprire a procrastinării pe care participanții le vor discuta și aplica.

Obiective

Atelierul va urmări să permită participanților:

• Conștientizarea situațiilor în care e mai probabil să procrastinăm și factorii care contribuie la apariția și menținerea procrastinării.
• Învățarea unor strategii de tolerare a disconfortului în sarcinile pe care avem tendința să le evităm.
• Identificarea și eliminarea sau modificarea factorilor care contribuie la procrastinare.
• Învățarea unor strategii practice pentru a opri procrastinarea.

Cum vă va ajuta, practic, atelierul?

Participanții la atelier vor invăța următoarele:

• De ce amânăm lucrurile importante.
• De ce nu reușim să facem la timp ceea ce avem de făcut și să ne mobilizam resursele atunci când e nevoie.
• Care sunt strategiile prin care putem opri procrastinarea.
• Ce putem face pentru a fi mai eficienți.

Trainer

Adelina Mureșan este atestată de Colegiul Psihologilor din România ca Psihoterapeut practicant în Psihoterapie Cognitiv-Comportamentală, Consilier Psihologic în Consiliere Psihologică Cognitiv-Comportamentală și Psiholog Clinician practicant. Ea are o bogată experiență în evaluarea și intervenția psihologică la adulți cu depresie, anxietate și schizofrenie, în training-ul rezolvării de probleme și în creșterea asertivității, în consiliere suportivă la persoane cu boli cronice, precum și în probleme emoționale sau comportamentale ale copiilor. Adelina este de asemenea o mai veche și apreciată colaboratoare a organizației Minte Forte.