SĂPTAMANA SĂNĂTĂȚII MINTALE - Editia IX

Ziua 1: La răscruce de gânduri

Cum și de ce apare fenomenul de polarizare? Dar cel de apatie?

Cum se manifestă polarizarea la nivelul societăți? Ce rol are (social) media și grupul de apartenență?

Care este impactul psihologic și emoțional al supraîncărcării emotionale? Cum facem față acestui fenomen?

Dar mai ales, cum putem transpune această activare emoțională în comportamente responsabile social?

În prima zi din Săptămâna Sănătății Mintale am avut sala plină de gânditori curioși, care au căutat răspunsul la aceste întrebări împreună cu specialiști din deomeniile social, psihologic, educațional și nonguvernamental.

Lect. univ. dr. Oana Fodor (specialist psihologie socială) ne-a arătat, prin exemple punctuale (problematica vaccinurilor, legalizarea căsătoriilor între persoane de același sex, vizita lui H. Timmermans în Febr. 2018), de ce ”ochelarii cu lentile colorate” și grupul de apartenență duc la selectarea informațiile consonante și, drept urmare, la consolidarea atitudinilor deja existente:

”Grupul de prieteni, cu care ne simțim cel mai confortabil să discutăm subiectele acestea spinoase, sunt formate pe baza similarității. Cu alte cuvinte, împărtășim aceleași valori, aceleași idei. Șansele sunt să împărtășim și aceleași atitudini cu privire la aceste subiecte. Ce înseamnă asta? Înseamnă ca la discuția aceea de la cafea sau de la bere vom avea tendința să punem pe masa de discuție mai ales argumente în favoarea atitudinii pe care fiecare dintre noi o împărtășește. Eu o să aduc două-trei argumente, prietenul meu o sa aducă două-trei argumente, și la final, prin schimbul acesta de informații dintre noi, fiecare va ieși de acolo mai convins față de cum era vizavi de acest subiect”.

Ce putem face pentru a ieși din această ”închisoare” informațională? Dr. Oana Fodor ne invite să facem urmatoarele trei lucruri:

·         Îndoiește-te! Fii Avocatul Diavolului.

·         Caută dezacordul, fii curios.

·         Celălalt e partenerul tău.

Prof. univ. dr. Mircea Miclea (psiholog și psihoterapeut) a pus întrebarea puțin invers și ne-a vorbit despre ce face un emițător atunci când se trezește într-o lume suprasaturată de informație:

”Lupta cea mare este pentru atenție - cine captează atenția câștigă meciul. Ca să atrag atenția, simplific: cele mai căutate și mai vizionate filme pe youtube sunt filmele scurte […]. E ușor de metabolizat ceea ce este simplu din punct de vedere mental, automat se produc atitudini rapide, nu mai trebuie să facem analiza complexităților. Și uite așa se impune o știre.

Alt lucru pe care-l facem este că etichetăm: utilizăm tot felul de etichete, de metalabel-uri, prin care încercăm să atragem atenția asupra a ceea ce spunem. Deci nu numai că spunem, dar etichetăm ceea ce spunem prin cuvinte cât mai tari. Uitați-va de câte ori apare cuvântul Braking News intr-o singura zi […]. Aceste lucruri, dacă sunt simple, trezesc mult mau ușor emoții […]. Cu cât un lucru e mai complicat cu atât probabilitatea ca el să trezească emoții e mai redusă […]. Și astfel, un emițător care nu vrea altceva decât să facă față unei lumi ultra complexe, determină în final o  polarizare a grupurilor.”

Pentru a putea combate ”iluzia cunoașterii” și manipularea, Dr. Mircea Miclea ne invită să clusterizăm informația (să ne alocăm timp dedicat pentru consumul de informație), să veghem (ce nu stiu în legătură cu asta? ce nu știu că nu știu?) și să contemplăm (din când în când, sa ieșim din mediul în care ne simțim confortabil).

Dir. Anca Gaidoș (director Fundația Noi Orizonturi) ne-a transmis la final un mesaj pozitiv despre cum putem transpune emoția în acțiuni pentru comunitate și care sunt modurile prin care ne putem face auzite vocile. Sentimentul apartenenței de grup poate fi deopotrivă polarizant și unificator, iar aici intervine rolul facilitatorului de discuții, care ghidează procesul decizional.

“Cu toții avem această nevoie de a crede că aparținem unui grup. Polarizările acestea, despre care vorbea Oana, există deoarece avem nevoie să știm că aparținem. Și ne ducem acolo unde simțim că avem loc sau unde e mai potrivit cu ceea ce credem. Dar dacă suntem învățați să luăm decizii (și a lua decizii în comun nu este un lucru despre care citim și ajungem să-l facem a doua zi - este un proces educat), se pot întâmpla schimbari frumoase. Și acum să fac un arc peste timp: în activitatea mea de acum, ca organizație care face educație pentru tineri, ca ei să învețe să ia decizii și să rezolve problemele comunității lor, sunt tineri (vorbim de elevi de gimnaziu, de liceu), care se strâng săptămânal să vorbeasca despre problemele lor, și prin activități ghidate […], ajung să facă lucruri foarte frumoase pentru comunitate.”

 Mesajul cu care am rămas este că lucrurile se schimbă, dar nu neapărat in rău, și că este nevoie să învățăm cum să folosim aceste schimbări mai bine. Activitatea de voluntariat este o soluție împotriva polarizării deoarece ne ajută să ne cunoaștem mai bine (descoperim mai usor făcând, decât reflectând). Ce facem totuși, atunci când se despart mările și apare ura?

·         Cautăm numitorul comun, observând ce ne desparte

·         Dezbatem pe idei, nu pe emoții

·         Prevenim (ne asumăm un contract de valori)

·         Ne asumăm primii vulnerabilitatea (“m-a rănit ceea ce mi-ai spus”)

·         Apăsăm mai tare pe pedală (uneori, cel mai important lucru este să crezi în ideea ta).

Le mulțumim invitaților noștri pentru gândurile împărtășite cu noi. Dacă doriți să aflați  mai multe despre subiecte similare sau despre ce înseamnă igiena mintală, vă invităm să participați la evenimentele următoare din cadrul SSM:  http://minteforte.ro/evenimente-noi/. 

Intrarea este gratuită dar este nevoie să vă înscrieți. 

Articol realizat de: Victoria Leahu