Ce este sănătatea mintală ?
Discuţia a început prin definirea sănătăţii mintale ca stare de bine,
realizarea potenţialului individual, productivitate în muncă, relaţii sociale
satisfăcătoare şi confruntare eficientă cu factorii de stres, cu menţiunea că
starea de bine şi fericirea, în acest context, sunt considerate sinonime. De asemenea, deoarece starea de bine este preocuparea principală a indivizilor, literatura self-help vine în întâmpinarea acestor nevoi, cu reţete ale succesului care de cele mai multe ori din păcate nu sunt validate ştiinţific.
Pornind de la definiţia
stării de bine, se pot evidenţia 3 niveluri ale acesteia :
-
Viaţa
plăcută – care se referă la existenţa emoţiilor pozitive faţă de trecut,
prezent şi viitor;
-
Viaţa
bună – care se referă la cultivarea abilităţilor personale, descoperirea
talentelor personale şi dezvoltarea acestora; o dată acestea dobândite,
individul ajunge într-un context social/profesional în care manifestă aceste
abilităţi şi talente, urmând să primească apreciere şi recompense sociale şi
profesionale din partea celorlalţi membri;
-
Viaţa
cu sens – se referă la trăirea unei vieţi cu scop şi semnificaţie, în care
individul are anumite valori şi principii care îl transcend.
Cum sunt oamenii fericiţi ?
Din păcate (sau din
fericire), starea de bine depinde de două mari constrângeri :
- Situaţiile de viată cu care ne confruntăm – au un impact mai redus asupra fericirii ca punct stabil decât ne-am aştepta. De exemplu, există studii care au măsurat nivelul fericirii la persoane care au câştigat la loto. Nivelul era ridicat în perioada imediată câştigului, dar s-a diminuat cu timpul.
Unde putem interveni pentru a creşte starea de bine?
1.
Scopuri
Stabilirea scopurilor fezabile şi realiste şi observarea unui progres în
direcţia scopului asigură satisfacerea unor nevoie de bază (autonomie,
competenţă şi relaţionare). Realizarea scopurilor implică talentele/punctele
tari ale persoanei şi un angajament crescut şi efort. De asemenea, acestea au
un aport semnificativ mai mare asupra stării de bine atunci când sunt centrate
pe succes, nu pe evitarea eşecului şi atunci când sunt valorizate cultural.
2.
Comportamente/activităţi
a.
Acte de
bunătate – cresc starea de bine dacă sunt sistematice şi cât mai variate;
b.
Exprimarea
recunoştinţei – prin adresare personală, prin scrierea într-un jurnal de câteva
ori pe săptămână;
c.
Cultivarea
speranţei şi optimismului.
Aceste comportamente sunt eficiente în cazul îmbunătăţirii stării de bine
deoarece generează gânduri care au ca şi consecinţe emoţii pozitive. Rolurile emoţiilor
pozitive sunt: lărgirea spectrului de comportamente, clădirea de resurse şi
facilitarea recuperării după evenimente/emoţii negative.
3.
Gânduri
Conștientizarea gândurilor creşte starea de bine, deoarece persoana face
astfel distincţia între gând şi realitate, prin urmare identificarea şi
schimbarea gândurilor care nu sunt funcţionale este mai facilă.
4.
Emoţii
si reglarea emoţiilor
Starea de bine nu presupune doar trăirea emoţiilor pozitive, ci şi
experimentarea emoţiilor negative într-un mod care să nu ne afecteze viaţa de
zi cu zi. Astfel, în cazul emoţiilor
negative, împărtăşirea, exprimarea şi acceptarea acestora, conduc la un
echilibru recomandat în menţinerea stării de bine. În cazul emoţiilor pozitive,
savurarea este punctul cheie.
Concluzia prelegerii este că în mare parte, o viaţă cu sens şi
semnificaţie, în care facem lucruri care ne plac şi care ne ajută să ne
dezvoltăm potenţialul personal, în care fericirea nu este un scop, ci un
proces, este „reţeta” ştiinţei pentru sănătate mintală şi stare de bine.
- Pentru mai multe poze de la evenimentele din cadrul Săptămânii Sănătății Mintale - ediția a 6-a, vă invităm să accesați pagina de Facebook Minte Forte
Iulia Jianu
Voluntar Minte Forte
