SSM6, Ziua 4 - Cafeneaua cu suflet

            Ziua a patra a dus sloganul „E timpul să vorbim” într-un cadru mai restrâns, mai comod, mai ... non-fomal! Fiind primul dintre evenimentele non-formale din Săptămâna Sănătății Mintale, ediția a 6-a, Cafeneaua cu suflet și-a atins cu adevărat obiectivele.

            Joi după-masa, într-o zi capricioasă de primăvară, ne-am întâlnit la etajul cafenelei „La Cizmărie” pentru un eveniment non-formal marca Minte Forte, moderat de Claudia Găgeanu. „Cafeneaua cu suflet” și-a propus să deschidă trei teme de discuție „despre suflet”, într-o ambianță plăcută, relaxată, ca între prieteni. Astfel, evenimentul s-a desfășurat după modelul „Open space”: spațiul a fost amenajat sub forma a trei „stații” de discuție, moderate de câte un psiholog voluntar Minte Forte:

·       Ce face ca o zi să fie bună sau rea? (moderator Răzvan Jurchiș)

·       De ce am merge la psiholog? (moderator Paula Nuțaș)

·       Cum gestionați stresul? (moderator Alexandra Popeanu)

Participanții s-au împărțit în 2 grupe de câte 5 persoane (la care s-au mai adăugat pe parcurs încă 2-3) și s-au așezat, cu câte un ceai, cafea, limonadă sau ciocolată caldă, la una dintre „stațiile de discuție” dintre primele 2. Discuția a fost deschisă de către moderatori, iar de acolo participanții au fost încurajați: să facă cunoștiință, să schimbe idei, să ofere celorlalți exemple din viața lor, să discute exemplele respective, să se deschisă cu privire la ceea ce îi supără, ceea îi stresează, ceea ce îi îngrijorează, ceea ce îi face fericiți, ceea ce îi face să zâmbească și ceea ce îi face să se simtă conectați cu ceilalți oameni. Toate pe tema „stației de discuție” la care se aflau.

După 25 de minute, participanții au fost rugați să se mute la masa următoare și să continue discuțiile în grup. Astfel, au trecut pe la fiecare dintre cele 3 mese. Iată ce am aflat noi de la ei:

·         Dacă vrei ca o zi să fie bună, fi atent la lucrurile mărunte, pe care le iei „de-a gata”. Nu știi câte lucruri pozitive ai, până nu le pierzi. Ne putem orienta atenția în mod voluntar asupra lucrurilor bune. Până la urmă, lumea noastră interioară este o reflecție a ceea ce aducem în câmpul atenției noastre.

·         Un bun obicei pentru a valorifica lucrurile bune care ni se întâmplă într-o zi este „Exercițiul recunoștiinței”. Acesta presupune ca în fiecare seară să ne gândim 10-15 minute la ziua care a trecut și să găsim cel puțin 3 lucruri pentru care suntem recunoscători. Putem să și notăm aspectele respective, iar un participant ne-a spus că și-a pus o alarmă la telefon ca să îi amintească să facă acest exercițiu în fiecare zi, deoarece a observat că astfel nu mai trec pe lângă el evenimentele pozitive, fără ca el să le acorde atenția necesară și să le savureze.

·         Așteptările pe care le avem de la o anumită zi pot să ne creeze emoții pozitive sau negative – astfel, dacă ne așteptăm și ne spunem că ceva „trebuie” să se întâmple, vom fi tare dezamăgiți când acel lucru nu se întâmplă. Dacă am reuși să ne formulăm așteptările sub forma unor preferințe, fără să ținem dinandins la ca lucurile să meargă mereu și fără excepție exact așa cum vrem noi, atunci poate că am evita o parte din emoțiile negative. 

·         Există mulți factori de stres, (job, deadline-uri, gânduri negative, persoane dificile) – dar și noi avem o mulțime de soluții la care putem apela pentru a ne reduce tensiunea: sună un prieten, fă o baie fierbinte... iar la final, totul depinde de atitudinea noastră – deoarece avem tendința de a „citi gândurile oamenilor” și de a presupune înainte de a ști.

·         Dacă ne asumăm un „fond mental” de curiozitate, autenticitate, bunătate, deschidere, vom favoriza prezența emoțiilor positive. 

·         Am aflat că au participanții noștrii sunt deschiși față de mersul la psiholog. Ne-au împărtășit faptul că există încă oameni care reacționează în sens negativ când le împărtășești faptul că ai urmat consiliere sau psihoterapie, inclusiv oameni apropiați. În opinia noastră, cu cât vom discuta mai mult despre asta, cu atât vom înțelege cu toții utilitatea reală a psihoterapie:

o    poți merge la psiholog și ca să te dezvolți ca persoană

o    poți merge la psiholog și când nu mai ai destule resurse pentru a gestiona cu succes provocările vieții

o    psihologul este asemenea unui ghid care te ajută să fi propriul „mecanic”: te învață cum să „te repari” singur – și astfel te ajută să faci față provocărilor și în viitor.

o    mai bine la psiholog decât pe google: chiar dacă avem tendința de a căuta răspunsuri de-a gata pe internet, informațiile pe care le primim la psiholog sunt individualizate și personalizate

·         Paula Nuțaș este coordonatorul Centrului Minții, un proiect Minte Forte care oferă consiliere și psihoterapie individuală și de grup și despre care puteți afla mai multe aici: http://minteforte.ro/activitate/centrul-mintii/

      Prin urmare, „Cafeneaua cu suflet” a fost un eveniment de succes. Noi am învățat de la participanții noștrii, așa că le mulțumim mult pentru implicare și deschidere și vă așteptăm pe toți la o viitoare ediție „Cafeneau cu suflet”, un eveniment non-formal organizat de Minte Forte.

Claudia Găgeanu, voluntar Minte Forte

SSM6, Ziua 3 - Cum să ne menținem sănătatea mintală?, psiholog Aurora Szentagotai

       A treia seară a ediției a VI-a din Săptămâna Sănătăţii Mintale a fost dedicată prezentării susţinută de psihologul Aurora Szentagotai. Aceasta a vorbit despre modalităţile în care ne putem menţine sănătatea mintală, menţionând că această parte din psihologie este şi preferata ei.

 

Ce este sănătatea mintală ?

      Discuţia a început prin definirea sănătăţii mintale ca stare de bine, realizarea potenţialului individual, productivitate în muncă, relaţii sociale satisfăcătoare şi confruntare eficientă cu factorii de stres, cu menţiunea că starea de bine şi fericirea, în acest context, sunt considerate sinonime.
De asemenea, deoarece starea de bine este preocuparea principală a indivizilor, literatura self-help vine în întâmpinarea acestor nevoi, cu reţete ale succesului care de cele mai multe ori din păcate nu sunt validate ştiinţific.

      Pornind de la definiţia stării de bine, se pot evidenţia 3 niveluri ale acesteia :

-        Viaţa plăcută – care se referă la existenţa emoţiilor pozitive faţă de trecut, prezent şi viitor;

-        Viaţa bună – care se referă la cultivarea abilităţilor personale, descoperirea talentelor personale şi dezvoltarea acestora; o dată acestea dobândite, individul ajunge într-un context social/profesional în care manifestă aceste abilităţi şi talente, urmând să primească apreciere şi recompense sociale şi profesionale din partea celorlalţi membri;

-        Viaţa cu sens – se referă la trăirea unei vieţi cu scop şi semnificaţie, în care individul are anumite valori şi principii care îl transcend.

Cum sunt oamenii fericiţi ?

 

      Cele mai multe studii publicate arată că oamenii şi societăţile cele mai fericite au un lucru în comun: relaţii sociale puternice şi sănătoase. De asemenea, oamenii fericiţi nu sunt caracterizaţi de lipsa evenimentelor negative din viaţa lor, ci de felul în care reacţionează în faţa acestor evenimente.

      Din păcate (sau din fericire), starea de bine depinde de două mari constrângeri :

 

-        Factorii genetici – prin faptul că se exprimă în trăsături de personalitate care se asociază în mai mare măsură cu starea de bine (ex. extroversia);
-        Situaţiile de viată cu care ne confruntăm – au un impact mai redus asupra fericirii ca punct stabil decât ne-am aştepta. De exemplu, există studii care au măsurat nivelul fericirii la persoane care au câştigat la loto. Nivelul era ridicat în perioada imediată câştigului, dar s-a diminuat cu timpul.

Unde putem interveni pentru a creşte starea de bine?

1.      Scopuri

       Stabilirea scopurilor fezabile şi realiste şi observarea unui progres în direcţia scopului asigură satisfacerea unor nevoie de bază (autonomie, competenţă şi relaţionare). Realizarea scopurilor implică talentele/punctele tari ale persoanei şi un angajament crescut şi efort. De asemenea, acestea au un aport semnificativ mai mare asupra stării de bine atunci când sunt centrate pe succes, nu pe evitarea eşecului şi atunci când sunt valorizate cultural.

2.      Comportamente/activităţi

a.      Acte de bunătate – cresc starea de bine dacă sunt sistematice şi cât mai variate;

b.      Exprimarea recunoştinţei – prin adresare personală, prin scrierea într-un jurnal de câteva ori pe săptămână;

c.      Cultivarea speranţei şi optimismului.

        Aceste comportamente sunt eficiente în cazul îmbunătăţirii stării de bine deoarece generează gânduri care au ca şi consecinţe emoţii pozitive. Rolurile emoţiilor pozitive sunt: lărgirea spectrului de comportamente, clădirea de resurse şi facilitarea recuperării după evenimente/emoţii negative.

3.      Gânduri

       Conștientizarea gândurilor creşte starea de bine, deoarece persoana face astfel distincţia între gând şi realitate, prin urmare identificarea şi schimbarea gândurilor care nu sunt funcţionale este mai facilă.

4.      Emoţii si reglarea emoţiilor

       Starea de bine nu presupune doar trăirea emoţiilor pozitive, ci şi experimentarea emoţiilor negative într-un mod care să nu ne afecteze viaţa de zi cu zi.  Astfel, în cazul emoţiilor negative, împărtăşirea, exprimarea şi acceptarea acestora, conduc la un echilibru recomandat în menţinerea stării de bine. În cazul emoţiilor pozitive, savurarea este punctul cheie.

 

       Concluzia prelegerii este că în mare parte, o viaţă cu sens şi semnificaţie, în care facem lucruri care ne plac şi care ne ajută să ne dezvoltăm potenţialul personal, în care fericirea nu este un scop, ci un proces, este „reţeta” ştiinţei pentru sănătate mintală şi stare de bine.

 

• Pentru mai multe poze de la evenimentele din cadrul Săptămânii Sănătății Mintale - ediția a 6-a, vă invităm să accesați pagina de Facebook Minte Forte

 

Iulia Jianu

Voluntar Minte Forte