SSM Ziua 3

Simptomele psihologice – dușmani sau prieteni?

 

Cea de-a treia și ultima prelegere din agenda Săptămânii Sănătăţii Mintale, ediţia a VII-a, a fost susținută de psihoterapeut și prof. univ. Ștefania Miclea. Ea ne-a vorbit despre cele două moduri în care putem interpreta simptomele psihologice și ne-a arătat cum le putem folosi în favoarea noastră.

Imaginați-vă un om care își vede un prieten bun îndreptându-se cu viteză spre o prăpastie. Evident, reacția lui va fi să-și oprească prietenul de la prăbușire, dar în încercarea de a-l opri, îl va doborî. Îi va face și bine, și rău în același timp. Cam la fel, spune Ștefania Miclea, funcționează și creierul nostru. În momentul în care avem comportamente repetate care ne fac rău, acesta ne va pune piedici, ne va transmite semnale că trebuie să ne oprim. Deoarece creierul nu comunică prin cuvinte, aceste semnale apar sub formă de emoții și stări, percepute de noi ca fiind negative. Acestea sunt simptomele psihologice menţionate la început. Între acestea putem regăsi:

• Scăderea nivelului de funcționare cotidiană: nu mai avem răbdare, chef, suntem irascibili, nu ne mai putem îndeplini sarcinile cotidiene
• Dificultăți de concentrare și de memorie
• Tulburări de somn, de apetit
• Tristețe accentuată
• Frică, etc.

Totuși, aceste simptome nu apar brusc. Ele se instalează treptat, iar dacă nu le băgăm în seamă și nu ne schimbăm atitudinea și comportamentul, se intensifică. În anumite cazuri, acestea duc la tulburări psihice precum: depresia, anxietate crescută, atacuri de panică.

Ne-ar ajuta să înțelegem că emoțiile considerate negative sunt firești, iar eticheta de „negativ” și încercarea de a scăpa de ele ne amplifică starea de frustrare, negativitatea se cumulează până ajungem să clacăm. Ștefania Miclea ne-a mai atras atenția asupra faptului că deși emoțiile „negative” sunt firești, trebuie să existe un echilibru între acestea și emoțiile pozitive. În loc să ne frustrăm pentru că ne simțim vinovați, am putea să ne bucurăm de lucrurile bune care ni se întâmplă, să ne concentrăm și asupra activităților care ne fac plăcere. Asta nu înseamnă să ne ignorăm problemele, ci să echilibrăm importanța pe care o acordăm lucrurilor.

Problema de rezolvat este situația care ne provoacă aceste emoții. Deși stările negative și tulburările ne provoacă durere emoțională puternică, putem să le interpretăm drept simptome și să le folosim în favoarea noastră.  Tocmai de aceea, simptomele psihologice pot deveni motor al schimbării. Ne pot ajuta să înțelegem ce nu facem bine pentru noi.

Ultimul aspect asupra căruia ne-a atras atenția doamna psihoterapeut este faptul că nu putem generaliza rolul de protecție al simptomelor. În anumite situații, simptomele indică o tulburare mai gravă, pentru care ar fi bine să consultăm un specialist care să ne ajute să o tratăm. 

Natalia Graur, voluntar Minte Forte