SSM4 la cald, Ziua 7: Atelierul de „Autocunoaștere prin psihodramă”

Ultima zi a Săptămânii Sănătății Mintale a oferit persoanelor interesate posibilitatea să participe la atelierul de „Autocunoaștere prin psihodramă”. Doamnele psiholog Simona Iordăchescu și Sabina Pop au reușit să conducă participanții într-o călătorie spre sine plină de simboluri și emoții puternice. Așa cum spunea și Jacob Levi Moreno, părintele psihodramei, întregul atelier a fost “suflet în acțiune” . S-au conștientizat și trăit emoții puternice, până la lacrimi.

Atelierul a început cu exerciții distractive prin care participanții au reușit să se cunoască și astfel atmosfera să devină relaxată. Printr-un exercițiu de imagerie dirijată, participanții au fost teleportați în viitor, mai exact peste cinci ani, într-un moment semnificativ din viața lor. S-au explorat detaliile acelui moment ca pe o fotografie, conștientizând emoțiile asociate. Emoțiile exprimate au variat de la fericire și împlinire până la frică, tristețe, nesiguranță, durere. Explorându-si propriile emoții și ascultându-i pe ceilalți, fiecare persoană a reușit să realizeze adevăruri noi despre sine și despre viață. Cel mai puternic exercițiu a transpus grupul în scena de viață a unei alte persoane. Am reușit să vedem și să simțim realitatea din perspective diferite și să construim legături emoționale puternice cu ceilalți. La final, într-o sesiune de debriefing, fiecare și-a căutat raspunsuri și a primit ancore pentru a-și transforma visele în realitate. Fiecare a plecat mai bogat cu o trăire, cu o descoperire despre sine, cu un răspuns. Întregul grup și-a exprimat dorința de a mai participa la astfel de ateliere.

Material realizat de Alexandra Popeanu

 

Atelierul „Fericirea - traseu sau destinație”

Programul complet al atelierelor de dezvoltare personală din programul ediției a IV-a a Săptămânii Sănătății Mintale a fost:

Sâmbătă, 27. 04

Ora 10:00 Fericirea – traseu sau destinație? – psiholog Adelina Mureșan

Ora 14:00 Boala mintala in familia mea – psihoterapeut Mădălina Sucală

Duminica, 28.04

Ora 10:00 Autocunoaștere prin psihodramă – psiholog Simona Iordăchescu

Ora 14:00 Hărțuirea în copilărie – cum pot să-mi ajut copilul? – psiholog Alina Cosma

Facultatea de Teologie Romano-Catolică

Mulțumim pe această cale Facultății de Teologie Romano-Catolică Cluj care ne-a pus la dispoziție frumoasa bibliotecă de pe str. Iuliu Maniu nr. 5 ca loc de desfășurare a atelierelor noastre. 

Atenție! Minte Forte desfășoară ateliere de dezvoltare personală lunar, pe teme variate. Cei interesați ne pot urmări pe Facebook sau Twitter pentru noutăți, sau pot trimite un email la adresa dezvoltare.personala@minteforte.ro pentru a fi anunțați când un nou atelier e în pregătire.

SSM4 la cald, Ziua 6: Recital și prelegere ”Efectele terapeutice ale muzicii”

Cea de-a șasea zi a Săptămânii Sănătății Mintale ne-a încântat cu un recital de vioară împreună cu chitară bas, pian și voce. Ca interpreți i-am audiat pe Andrada Jucan la vioară, pe Florentin Mărgineanu la chitară bas și pe Dana Caraiman la pian, iar Rodica Balteș ne-a bucurat cu vocea sa.

Dincolo de faptul că d-na Rodica Balteș este solist vocal la Opera Națională Română din Cluj-Napoca, aceasta este și psiholog. Ea ne-a vorbit despre efectele terapeutice ale muzicii, trecând în revistă studiile de specialitate relevante realizate pe această temă. Astfel, am aflat despre Efectul Mozart care constă într-o serie de modificări pe care muzica compusă de Wolfgang Amadeus Mozart le induce asupra proceselor psihice cum ar fi capacitatea de învățare, atenția și memoria. Studiile arată că această muzică îmbunătățește aceste funcții, însă mecanismul prin care realizează acest lucru nu este pe deplin elucidat. Am învățat și cum ne putem crește, prin intermediul muzicii baroce (Bach, Telemann, Handel), ritmul de activitate cicilică, între 8 și 12 cicli pe secundă. Cum acest lucru se întâmplă numai în cazul geniilor, a fost un pont foarte bun pentru momentele în care avem de învățat.

Fiecare interpret ne-a bucurat auzul și sufletul cu o serie de trei melodii, în ambianța cafenelei Piano Cazola. Pe programul recitalului s-au aflat Beethoven, Schubert, Grieg și di Capua, dar și cântece din repertoriul universal.

Mai multe fotografii veți găsi pe pagina noastră de Facebook aici.

Material realizat de Ioana Nechifor

Update: Interesul presei pentru eveniment nu a lipsit, a se vedea „Cluj: Conferinţă cu tema „Efectele terapeutice ale muzicii”, în cadrul „Săptămânii sănătăţii mintale”, Agenția Națională de Presă AGERPRES, 27 aprilie 2013 sau „Conferinţa cu tema “Efectele terapeutice ale muzicii”, în cadrul “Săptămînii sănătăţii mintale””, Ziarul Făclia, 27 aprilie 2013.

SSM4 la cald, Ziua 5: Biblioteca Vie

Săptămâna Sănătății Mintale a continuat vineri, 26 aprilie, cu un eveniment ieșit din comun: Biblioteca Vie. Minte Forte a invitat nouă persoane care s-au confruntat cu probleme psihologice să devină ”cărți vii” pentru câteva ore. Acești oameni extrem de curajoși au acceptat să povestească celor care îi ”împrumutau” pentru intervale de câte 15 minute despre obstacolele pe care le-au depășit. Între ele atacuri de panică, depresie, dependența de substanțe, dar și divorț după decenii de căsnicie sau revenirea după o dezamăgire în dragoste.

Poate părea șocant, însă tocmai în asta a constat și succesul evenimentului: stând de vorbă cu un fost dependent de droguri deschis să îți răspundă la absolut toate întrebările (”să fie clar de la început: nu există tabuuri”, ne-a spus el), ajungi să te debarasezi de prejudecăți...instant! La fel atunci când o persoană sensibilă și caldă îți spune povestea ei și te obligă să renunți la eticheta negativă aplicată ”depresivului”. Tocmai fața umană pe care aceste ”cărți” generoase au reușit să o dea unor probleme pe care mulți dintre noi le credeam îndepărtate sau de neînțeles a fost cel mai mare câștig al fiecăruia dintre participanți. Iar faptul că după eveniment ne-am bucurat de o bere sau un pahar de vin împreună cu cărțile noastre nu a făcut decât să ne întărească impresia că ni s-au deschis ochii, dar și că ne-am făcut noi și buni prieteni.

După cum veți observa în pozele de la eveniment, din care puteți vedea mai multe pe pagina noastră de Facebook aici, nici că se putea o locație mai potrivită decât biblioteca Centrului British Council Cluj. Le mulțumim pe această cale pentru sprijin!

Material realizat de S.Ș.

SSM4 la cald, Ziua 4: ”Depresia și suicidul” cu Doina Cosman

Ziua a patra a Săptămânii Sănătății Mintale a adus în prim plan ”Depresia și suicidul”, în cadrul prezentării d-nei medic psihiatru Doina Cosman*. Prelegerea a adus în prim plan cifrele îngrijorătoare ale riscul suicidului și legătura sa cu problemele de sănătate mintală. D-na Cosman a trecut în revistă criteriile utilizate în evaluarea acestui risc, dar și factorii demografici (mai răspândit la bărbați, la cei sub 20 de ani și de vârsta a treia, la cei izolați social, necăsătoriți, divorțați sau separați și la cei cu suport social slab), factorii clinici (istoricul și severitatea tentativelor anterioare, istoricul familial, abuzul de substanțe și altele) și trăsăturile de temperament (personalitatea borderline sau cea anti-socială) ce cresc riscul de suicid. D-na medic psihiatru ne-a vorbit și despre predictorii pe termen scurt ai riscului de sinucidere și despre scalele psihiatrice utilizate în evaluarea sa. Am învățat de la dânsa despre principiile de tratament și management a episodului depresiv major cu risc de suicid: stabilirea de scopuri terapeutice clare, evaluarea și tratarea comorbiditaților, evaluarea riscului suicidal și, concomitent, stabilirea unei alianțe terapeutice strânse. Ni s-a explicat de asemenea cum diferă mijloacele de intervenție în faza acută (primele 6-12 săptămâni) de cele în cea de menținere (6 luni sau chiar mai mult) și despre rolul psihoeducației și al psihoterapiei in aceasta. 

Punctul central al prezentării a fost însă filmul ”Salvând vieți în România”. Filmul a prezentat patru povești reale ale unor persoane cu gânduri sau tentative de suicid care au apelat în trecut la linia telefonică a Alianței Române de Prevenție a Suicidului (ARPS), dar și date statistice despre rata sinuciderilor în România. În cuvintele naratorului filmului, întrebarea care ne ghidează atunci când vorbim despre sinucidere este ”De ce unii se sinucid iar unii nu? Putem pune pur si simplu pecetea unei boli?” Din mărturiile cutremurătoare incluse în film:

”Ceea ce era singurătate la început devine o sugrumare care nu te mai lasă să dormi...”

”...nu mai era nevoie de mine”

”...o oboseală covârșitoare”

”...nu mai aveam nici un rost pe pământul acesta”

”...nu sunt bun de nimic, pentru nimeni”

”Moartea lui însemna și moartea mea.”

”Mi-a spus să termin odată cu prostiile. Dar pentru mine nu erau prostii.”

”Chipurile mele trecute refuzau chipul meu prezent.”

Publicul a reacționat atât la film, cât și la invitația d-nei Cosman de a se alătura voluntarilor ARPS ce urmează să fie instruiți pentru linia telefonica anti-suicid (apelul la recrutări e inclus mai jos). Cei prezenți au dorit să afle despre experiența anterioară cu o astfel de linie telefonică și cazurile avute, dar și cum trebuie acționat în cazul unei persoane în criză, despre creșterea riscului suicidului conexă cu anumite medicamente, despre munca de prevenție depusă de ARPS în cazul copiilor și adolescenților, despre cursurile de instruire disponibile la Universitatea de Medicină și Farmacie în domeniul prevenției sinuciderii, precum și despre suicidul la vârstnici și posibilitatea sinuciderii pasive la bolnavii imobilizați la pat.

În loc de încheiere, vom lăsa una din mărturiile incluse în film să vorbească:

”Dacă ceva nu e bine cu dumneavoastră, nu vă retrageți în vizuină, vorbiți, unii știu să asculte. Și încă ceva: dacă treceți prin infern, nu vă opriți acolo.”

* Doamna Profesor Dr. Doina Cosman este medic psihiatru, profesor la Universitatea de Medicină și Farmacie Cluj și Președintele Alianței Române de Prevenție a Suicidului (ARPS). ARPS recrutează voluntari pentru linia telefonică anti-suicid până la 30 aprilie 2013:

Se cauta voluntari pentru participarea la proiectul "La un apel distanta de speranta" - Telefon Verde Antisuicid, pentru zona judetului Cluj! Cei interesati pot trimite un CV si o scurta scrisoare de intentie pe adresa arps@antisuicid.com. Cei selectati vor participa la un program de training al voluntarilor. Inscrierile se fac pana in data de 30 aprilie.

Mai multe detalii pe pagina de Facebook a ARPS.

Mai multe fotografii veți găsi pe pagina noastră de Facebook aici.

Material realizat de S.Ș.

Standul informativ Minte Forte din Piața Mihai Viteazul e la ultima sa zi!

Clujenii care nu ne-au întâlnit până acum la standul informativ din Piața Mihai Viteazul (în fața cinematografului Florin Piersic) mai au ocazia să o facă doar azi după-masa între 14-16. Vă vom oferi detalii despre activitatea noastră și pliante informative, inclusiv două inedite: ”Cum facem față emoțiilor negative?” și ”Cum putem ajuta o persoană cu probleme de sănătate mintală (prieten sau membru de familie)?”.

Iato pe voluntara noastră Ioana Nechifor, înfruntând vântul și soarele dogoritor la stand ieri:

Update: Iată și cum s-a desfășurat și ultima zi la stand, cu Ioana și Cosmin :)

Mulțumim pe această cale Primăriei Cluj-Napoca pentru autorizarea amplasării standului nostru.

SSM4 la cald, Ziua 3: “Două chipuri ale anxietății” cu Aurora Szentagotai-Tătar

În a treia zi a Săptămânii Sănătății Mintale, am avut o sală arhiplină pentru prezentarea doamnei psiholog Aurora Szentagotai-Tătar* intitulată “Cele două chipuri ale anxietății”. Cei prezenți au vizionat mai intâi un scurt film ilustrând cazuri reale de anxietate, mărturiile prezentate umanizând pentru public problemele ce urmau a fi discutate. Am aflat apoi despre diferențele dintre frică si anxietate: dacă frica este o emoție de bază care ne ajută să planificăm și are un rol adaptativ, legată de un stimul real, anxietatea este legată de un stimul ireal, exagerat sau care nu reprezintă un pericol pentru persoana în cauză. D-na Szentagotai-Tătar ne-a mai explicat că anxietatea se manifestă la nivel subiectiv, având o componentă somatică, una comportamentală, și una cognitivă ce ține de hipervigilență, de focalizarea asupra propriei personae, de distorsiuni în procesarea informației, de evitare și îngrijorare.

Ajungând să explice despre care două fețe ale anxietății va vorbi, și anume despre anxietatea generalizată (GAD) și agorafobie, d-na Szentagotai-Tătar a definit mai întâi îngrijorarea. Cum conținutul îngrijorării e același în cazul anxietății ”normale” și al celei patologice (grijile sunt legate preponderent de familie, aspecte financiare, serviciu sau sănătate), am înțeles că diferența între îngrijorarea cronică și cea normală ține de alte aspecte (tipul evenimentului, probabilitatea și controlabilitatea lui, durata lui, posibilitatea găsirii de soluții și gradul de afectare funcțională). Am aflat statistici precum cele care spun că 3-4% din populatie suferă de anxietate, că ea este de două ori mai frecventă la femei sau că până la 80% din suferinzi ajung să sufere și de depresie. Am învățat de asemenea să distingem panica de agorafobie. Astfel, panica se traduce printr-o frică intensă sau un disconfort ce apare brusc și atinge vârful în aproximativ 10 minute și care se se manifestă prin numeroase simptome corporale. Pe de altă parte, agorafobia este o frică legată de a te afla în locuri sau situații din care scăparea este dificilă, inclusiv la cinema, sub un pod, în clasă, pe scări etc. Trecând în revistă motivele pentru care anxietatea se menține, d-na Szentagotai-Tătar a ajuns să discute și metodele de tratament ce implică psihoterapia. Acesta include monitorizarea comportamentului, strategii de relaxare, expunerea la stimulul ce creează anxietatea și restructurarea cognitivă. În cuvintele Aurorei, principiul e unul simplu: ”dacă te confrunți cu frica, ea își pierde din forță”.

La sfârșit, publicul a pus multiple intrebări cu privire la legătura dintre anxietate și temperament, la diferența dintre anxietate și stres, la existența unei reacții agresive în anxietate, la diferitele tipuri de tratament cognitiv-comportamental ale anxietății, inclusiv hipnoza, sau la posibilitatea apariției atacurilor de panică în depresie. Reacția publicului a fost într-atât de pozitivă încât am avut mai multe donații spontane ca susținere pentru astfel de activități pe viitor – le mulțumim pe această cale participanților atât de generoși :)

* Aurora Szentagotai-Tătar este conferențiar universitar doctor și prodecan în cadrul Facultății de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca.

Mai multe fotografii se găsesc pe pagina noastră de Facebook aici.

Material realizat de Alexandra George. și S.Ș.

SSM4 la cald, Ziua 2: ”Insomnia și alte probleme de somn” cu Bogdan Voinescu

Prelegerile au continuat și în cea de-a doua zi a zi a Săptămânii Sănătății Mintale, ediția 2013, cu prezentarea medicului psihiatru Bogdan Voinescu* intitulată ”Insomnia și alte probleme de somn”. Cei prezenți au aflat mai întâi ce este somnul, apoi ce se întâmplă, mai exact, în timpul somnului. D-l Voinescu a diferențiat între cele patru stadii ale somnului: de la somnolența de tranziție și somnul superficial la somnul profund și somnul REM. El a vorbit atât despre funcțiile somnului (de refacere, conservarea energiei, în invățarea de lucruri noi, repetarea lucrurilor deja învățate sau în uitare), cât și despre efectele privării de somn. Cele din urmă includ scăderea capacității intelectuale, a atenției, a memoriei, dezorientare și chiar halucinații sau paranoia, dar și efecte pe termen lung asupra aparatului cardio-vascular, a sistemului imunitar, a capacității de a reacționa și a ne coordona mișcările fine.

D-l Voinescu a diferențiat apoi tulburările de somn între dissomnii (legate de cât, cum și când dormim) și parasomnii (comportamente anormale în somn precum somnambulism, paralizia în somn sau teroarea nocturnă).  Între dissomnii, cea mai frecventă este insomnia, iar d-l Voinescu a explicat publicului cum să o diferențiem ca tulburare și nu ca simplu simptom, cum se distinge insomnia primară de cea secundară, asociată altor tulburări psihiatrice sau medicale, precum și care este procesul de evaluare pentru a se stabili diagnosticul de insomnie. Cei prezenți au putut astfel afla că insomnia este al doilea cel mai frecvent motiv de prezentare la medic după durere sau că în alte țări există deja așa-zisul ”tehnician de somn”, care citește polisomnografii și ajută la diagnosticarea tulburărilor de somn. Nu în ultimul rând, d-l Voinescu a detaliat metodele aplicate în tratamentul psihologic al insomniilor, trecând de la igiena somnului la metode de restricție a somnului și controlul stimulilor și adăugând terapia cognitivă. Am aflat astfel că somnul nu este o activitate voluntară și că nu putem, astfel, încerca să adormim. Ce putem însă face e să înțelegem cauzele insomniei și să luăm măsurile necesare dar realiste pentru a le înlătura.

Întrebările din public au fost numeroase. Ele au atins subiecte precum eficiența tratamentelor naturiste în insomnii, tulburările de somn la copii și tratamentele disponibile, ideea de snooze când ne amânăm trezirea la intervale mici de timp, mișcările în timpul somnului, revenirea la somnul normal după consumarea de medicamente contra insomniei sau impactul tehnicilor de relaxare efectuate înainte de somn sau în timpul zilei. D-l Voinescu a răspuns cu deschidere la toate interpelările, însă ne-a reamintit tuturor că studiul somnului este o știință tânără și că rămân încă foarte multe necunoscute în acest domeniu.

* Bogdan Voinescu este medic psihiatru și psihoterapeut în terapia cognitiv-comportamentală și, din 2012, lector în psihiatrie la Departamentul de Psihologie Clinică și Psihoterapie, Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației din Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Mai multe informații despre somn, insomnie și tratamentul ei, dar și opțiuni de înrolare în studii de cercetare a somnului și diagnostic la domiciuliu se pot găsi pe site-ul ”Specialistul în insomnie” la adresa http://nesomn.eu/.

Mai multe fotografii se găsesc pe pagina noastră de Facebook aici.

Material realizat de S.Ș.