Evenimentul
organizat de Minte Forte în 25 septembrie 2014, în cadrul proiectului
Centrul Minții, s-a axat pe tema depresiei – ce este, cum o
recunoaștem, ce putem face și cum ne raportăm la această
problemă. Invitatul din această lună a fost domnul doctor și
psihoterapeut Cristian Erdei, care pentru două ore (și un pic) a
condus o discuție deschisă asupra unei probleme dificile: depresia.
Așadar, joi seară, pe când afară se lăsa deja răcoarea de
toamnă, ne-am strâns în număr destul de mare la librăria Diverta
din centru, ascunși printre cărți, pe fotolii și pe scaune,
într-o atmosferă caldă și intimă. Întâlnirea s-a vrut încă
de la început a fi un dialog – zis și făcut! Participanții i-au
pus domnului Erdei întrebări, și-au spus părerea, au împărtășit
din experiența lor, au cerut sfaturi și clarificări, au urmărit
cu interes explicațiile oferite.
Prin
urmare, ce am aflat?
Am
aflat care sunt simptomele depresiei, astfel încât să o putem
recunoaște – fie la noi, fie la ceilalți. Cele
mai importante sunt: dispoziție tristă aproape în fiecare zi,
majoritatea zilei, lipsa interesului pentru activități agreate până
atunci, probleme de somn, de concentrare și de apetit, izolare,
oboseală permanentă, gânduri, idei sau planuri de suicid,
sentiment de vinovăție (uneori fără temei real). Participanții
au contribuit activ la alcătuirea listei de simptome. Când vorbeam
despre modul în care o persoană cu depresie vede realitatea
înconjurătoare, am reținut următoarea descriere: trecutul –
plin de greșeli, viitorul – în ceață, prezentul – înghețat
(un participant a făcut o analogie foarte inspirată: „ca și cum
ai sta între numere și nu ai număra nimic”). Totodată, domnul
Erdei a atras atenția asupra faptului că impulsivitatea și
sentimentul de lipsă de speranță sunt cei mai importanți factori
de risc ai suicidului („nu mai pot și vreau să scap acum”).
Am
aflat ce consecințe are depresia, astfel încât să știm cum este
afectată o persoană care suferă de această problemă.
Pe lângă simptomele discutate anterior, apar uneori probleme
somatice (boli cardio-vasculare, de imunitate, diabet sau cancer),
dependențe (alcool, droguri, sedative). Persoana se izolează social
și simte că nimic nu mai are sens (domnul Cristian
Erdei a accentuat, de-a lungul întâlnirii, importanța sensului în
viața omului).
Am
aflat cum apare și cum se menține depresia, astfel încât să știm
ce se poate face în aceste cazuri.
Prin urmare, există evenimente de viață care o pot declanșa (ex.
moartea cuiva drag, pierdere financiară, divorț), dar acestea nu
sunt cauze, pentru că
sunt oameni care trec prin aceleași evenimente și nu dezvoltă
depresie. Mai degrabă, persoanele cu risc de depresie au anumite
filtre mentale prin care privesc realitatea, se raportează într-un
mod anume la ceea ce li se întâmplă, astfel încât, atunci când
apare un eveniment extern, ei tind să reacționeze mai intens. De
exemplu, dacă vom considera că „ceilalți mă iubesc doar dacă
eu fac totul perfect” și că „eu am valoare doar dacă ceilalți
mă iubesc”, este posibil să dezvoltăm o depresie atunci când ne
confruntăm cu un eșec major în viața noastră, cum ar fi să ne
pierdem locul de muncă.
După
această introducere, domnul Cristi Erdei ne-a propus o activitate
foarte interesantă: el a jucat rolul unei persoane deprimate și
restul participanților i-au pus întrebări despre starea sa (ex.
„Ce simți?”, „De când te simți așa?”, „Cum erai
înainte?”). Mai apoi, folosind ceea ce au aflat până în acel
punct, au încercat să descopere cum vede „pacientul” lumea, cum
interpretează el evenimentele și cum îl afectează (ex. „Cum a
fost relația cu mama ta?”, „Ea te aprecia doar dacă luai note
de 9 sau 10 în copilărie?”). Ulterior, sala a jucat rolul
„terapeutului”, încercând să îi modifice „pacientului”
gândurile care îi făceau rău (ex. „Dacă prietenul tău cel mai
bun ți-ar spune că el este valoros doar dacă este perfect, tu ce
părere ai avea?”, „Hai să ne gândim la evenimente din trecutul
tău în care ai fost iubit”).
Drept
concluzie, am aflat că depresia poate fi trată cu ajutor de
specialitate. Dacă dumneavoastră sau cineva apropiat pare să
sufere de simptome similare celor descrise mai sus, este indicat un
consult la un medic psihiatru sau psihoterapeut. Dacă cunoașteți
pe cineva care se confruntă cu această problemă, puteți să îl
ajutați indirect (pentru că acea persoană, cel mai probabil, crede
că nu poate fi ajutată), fiindu-i alături și oferindu-i ocazia să
exprime ceea ce simte. Pentru depresie există soluții - și am
aflat, din experiența profesională a domnului Erdei, că adesea
ieșirea din depresie poate chiar să dea sens persoanei, atunci când
este blocată într-un conflict între ceea ce trebuie să facă și
ceea ce vrea să facă. Cu ajutorul unui psihoterapeut, persoana care
suferă de depresie poate să identifice și să schimbe „filtrele
mentale” care îl fac vulnerabil la astfel de probleme și va putea
înfrunta evenimentele negative de viață mai bine.
Spre
final, domnul Erdei a recomandat mai multe cărți pentru persoanele
interesate să afle mai multe detalii:
Viktor
Frankl – Omul în căutarea sensului vieții, 2009, editura Meteor
Press
Andrew
Solomon – Demonul amiezii. O anatomie a depresiei, 2014, editura
Humanitas
Paul
Gilbert – Depresia. Psihoterapie și consiliere, 2011, editura
Polirom
Sorin
Ene – Depresia. Evadare din infern, 2011, editura Herald
Dacă
dumneavoastră sau cineva apropiat suferă de această problemă, vă
puteți adresa serviciilor de consiliere, psihoterapie individuală
sau de grup oferite de Minte Forte prin intermediul Centrului Minții,
http://minteforte.ro/activitate/centrul-mintii/
Articol realizat de Claudia Găgeanu, voluntar Minte Forte