În a treia zi a Săptămânii Sănătății Mintale, am avut o sală arhiplină pentru prezentarea doamnei psiholog Aurora Szentagotai-Tătar* intitulată “Cele două chipuri ale anxietății”. Cei prezenți au vizionat mai intâi un scurt film ilustrând cazuri reale de anxietate, mărturiile prezentate umanizând pentru public problemele ce urmau a fi discutate. Am aflat apoi despre diferențele dintre frică si anxietate: dacă frica este o emoție de bază care ne ajută să planificăm și are un rol adaptativ, legată de un stimul real, anxietatea este legată de un stimul ireal, exagerat sau care nu reprezintă un pericol pentru persoana în cauză. D-na Szentagotai-Tătar ne-a mai explicat că anxietatea se manifestă la nivel subiectiv, având o componentă somatică, una comportamentală, și una cognitivă ce ține de hipervigilență, de focalizarea asupra propriei personae, de distorsiuni în procesarea informației, de evitare și îngrijorare.
Ajungând să explice despre care două fețe ale anxietății va vorbi, și anume despre anxietatea generalizată (GAD) și agorafobie, d-na Szentagotai-Tătar a definit mai întâi îngrijorarea. Cum conținutul îngrijorării e același în cazul anxietății ”normale” și al celei patologice (grijile sunt legate preponderent de familie, aspecte financiare, serviciu sau sănătate), am înțeles că diferența între îngrijorarea cronică și cea normală ține de alte aspecte (tipul evenimentului, probabilitatea și controlabilitatea lui, durata lui, posibilitatea găsirii de soluții și gradul de afectare funcțională). Am aflat statistici precum cele care spun că 3-4% din populatie suferă de anxietate, că ea este de două ori mai frecventă la femei sau că până la 80% din suferinzi ajung să sufere și de depresie. Am învățat de asemenea să distingem panica de agorafobie. Astfel, panica se traduce printr-o frică intensă sau un disconfort ce apare brusc și atinge vârful în aproximativ 10 minute și care se se manifestă prin numeroase simptome corporale. Pe de altă parte, agorafobia este o frică legată de a te afla în locuri sau situații din care scăparea este dificilă, inclusiv la cinema, sub un pod, în clasă, pe scări etc. Trecând în revistă motivele pentru care anxietatea se menține, d-na Szentagotai-Tătar a ajuns să discute și metodele de tratament ce implică psihoterapia. Acesta include monitorizarea comportamentului, strategii de relaxare, expunerea la stimulul ce creează anxietatea și restructurarea cognitivă. În cuvintele Aurorei, principiul e unul simplu: ”dacă te confrunți cu frica, ea își pierde din forță”.
La sfârșit, publicul a pus multiple intrebări cu privire la legătura dintre anxietate și temperament, la diferența dintre anxietate și stres, la existența unei reacții agresive în anxietate, la diferitele tipuri de tratament cognitiv-comportamental ale anxietății, inclusiv hipnoza, sau la posibilitatea apariției atacurilor de panică în depresie. Reacția publicului a fost într-atât de pozitivă încât am avut mai multe donații spontane ca susținere pentru astfel de activități pe viitor – le mulțumim pe această cale participanților atât de generoși :)
* Aurora Szentagotai-Tătar este conferențiar universitar doctor și prodecan în cadrul Facultății de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca.
Material realizat de Alexandra George. și S.Ș.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu