ATELIER:Tehnici de relaxare

În ziua a şasea din cadrul Săptămânii Sănătăţii Mintale, ediţia a VII-a, în atelierul de dezvoltare personală susţinut de psihologul Ozana Budău Tunyagi, subiectul a fost relaxarea. Întrucât relaxarea este foarte importantă pentru mintea şi corpul nostru, acestea două fiind precum nişte baterii pe care trebuie să le reîncărcăm, cei 15 participanţi au fost implicați în câteva exerciţii care să îi ajute să ajungă la această stare.

Prima tehnică abordată a fost mindfulness, o tehnică a cărei baze au fost puse de Jon Kabat-Zinn. Conceptul acestei tehnici se inspiră din meditaţia budistă şi se referă la a fi într-o stare în care alegi să fii atent la ceea ce este în mintea sau în jurul tău, să descrii ceea ce simţi, dar fără să dai acestor lucruri o valoare, fără să judeci dacă ceea ce gândeşti şi simţi este bine sau rău. Pentru a înţelege acest concept, participanţii au fost ghidaţi în executarea a trei exerciţii de meditaţie de tip mindfulness. Primul exerciţiu s-a axat pe respiraţie, pe conştientizarea acesteia, în timp ce participanţii stăteau aşezaţi pe scaun. Al doilea exerciţiu s-a concentrat asupra simţurilor tactile, auditive, vizuale, gustative şi olfactive, iar poziţia adoptată de participanţi a fost cea turcească. Al treilea exerciţiu a fost unul de meditaţie în mişcare, în care participanţii trebuiau să fie atenţi la corpul lor şi la toate senzaţiile din jur, în timp ce se mişcau încet prin încăpere.

A doua tehnică abordată a fost cea a antrenamentului autogen, inventată de psihiatrul german Johannes Heinrich Schultz în anii ‘30. Aceasta constă în inducerea stării de relaxare prin autosugestie. În timp ce participanţii stăteau într-o poziţie relaxantă pe scaun, au fost învăţaţi să îşi repete în minte câteva fraze care aveau ca scop relaxarea progresivă a întregului corp. Mai întâi au fost învăţaţi să îşi inducă o senzaţie de greutate în corp (senzaţie asociată cu relaxarea), apoi o senzaţie de căldură, după care au fost învăţaţi sugestii pentru un ritm cardiac cât mai liniştit, urmând să îşi inducă senzaţia de încălzire a plexului solar (regiune situată în abdomen, în partea superioară, în spatele stomacului, în punctul în care coastele încep să se separe) şi mai apoi senzaţia de răcire a frunţii. În urma parcurgerii acestor etape, creierul nostru ajunge în starea numită autogenă, moment în care devine foarte receptiv la aşa numitele formule intenţionale (propoziţii foarte scurte cu înţeles clar) care pot fi folosite pentru depăşirea unor probleme.

Atât meditaţia de tip mindfulness, cât şi antrenamentul autogen sunt tehnici a căror eficienţă a fost dovedită ştiinţific şi a căror beneficii sunt multiple. Dintre acestea subliniem: creşterea stării de bine, control atenţional mai bun, creşterea funcţionarii sistemului imunitar, diminuarea emoţiilor negative sau scăderea intensităţii acestora.

Mădălina Milaș, voluntar Minte Forte