SSM6, Ziua 3 - Cum să ne menținem sănătatea mintală?, psiholog Aurora Szentagotai

       A treia seară a ediției a VI-a din Săptămâna Sănătăţii Mintale a fost dedicată prezentării susţinută de psihologul Aurora Szentagotai. Aceasta a vorbit despre modalităţile în care ne putem menţine sănătatea mintală, menţionând că această parte din psihologie este şi preferata ei.

 

Ce este sănătatea mintală ?

      Discuţia a început prin definirea sănătăţii mintale ca stare de bine, realizarea potenţialului individual, productivitate în muncă, relaţii sociale satisfăcătoare şi confruntare eficientă cu factorii de stres, cu menţiunea că starea de bine şi fericirea, în acest context, sunt considerate sinonime.
De asemenea, deoarece starea de bine este preocuparea principală a indivizilor, literatura self-help vine în întâmpinarea acestor nevoi, cu reţete ale succesului care de cele mai multe ori din păcate nu sunt validate ştiinţific.

      Pornind de la definiţia stării de bine, se pot evidenţia 3 niveluri ale acesteia :

-        Viaţa plăcută – care se referă la existenţa emoţiilor pozitive faţă de trecut, prezent şi viitor;

-        Viaţa bună – care se referă la cultivarea abilităţilor personale, descoperirea talentelor personale şi dezvoltarea acestora; o dată acestea dobândite, individul ajunge într-un context social/profesional în care manifestă aceste abilităţi şi talente, urmând să primească apreciere şi recompense sociale şi profesionale din partea celorlalţi membri;

-        Viaţa cu sens – se referă la trăirea unei vieţi cu scop şi semnificaţie, în care individul are anumite valori şi principii care îl transcend.

Cum sunt oamenii fericiţi ?

 

      Cele mai multe studii publicate arată că oamenii şi societăţile cele mai fericite au un lucru în comun: relaţii sociale puternice şi sănătoase. De asemenea, oamenii fericiţi nu sunt caracterizaţi de lipsa evenimentelor negative din viaţa lor, ci de felul în care reacţionează în faţa acestor evenimente.

      Din păcate (sau din fericire), starea de bine depinde de două mari constrângeri :

 

-        Factorii genetici – prin faptul că se exprimă în trăsături de personalitate care se asociază în mai mare măsură cu starea de bine (ex. extroversia);
-        Situaţiile de viată cu care ne confruntăm – au un impact mai redus asupra fericirii ca punct stabil decât ne-am aştepta. De exemplu, există studii care au măsurat nivelul fericirii la persoane care au câştigat la loto. Nivelul era ridicat în perioada imediată câştigului, dar s-a diminuat cu timpul.

Unde putem interveni pentru a creşte starea de bine?

1.      Scopuri

       Stabilirea scopurilor fezabile şi realiste şi observarea unui progres în direcţia scopului asigură satisfacerea unor nevoie de bază (autonomie, competenţă şi relaţionare). Realizarea scopurilor implică talentele/punctele tari ale persoanei şi un angajament crescut şi efort. De asemenea, acestea au un aport semnificativ mai mare asupra stării de bine atunci când sunt centrate pe succes, nu pe evitarea eşecului şi atunci când sunt valorizate cultural.

2.      Comportamente/activităţi

a.      Acte de bunătate – cresc starea de bine dacă sunt sistematice şi cât mai variate;

b.      Exprimarea recunoştinţei – prin adresare personală, prin scrierea într-un jurnal de câteva ori pe săptămână;

c.      Cultivarea speranţei şi optimismului.

        Aceste comportamente sunt eficiente în cazul îmbunătăţirii stării de bine deoarece generează gânduri care au ca şi consecinţe emoţii pozitive. Rolurile emoţiilor pozitive sunt: lărgirea spectrului de comportamente, clădirea de resurse şi facilitarea recuperării după evenimente/emoţii negative.

3.      Gânduri

       Conștientizarea gândurilor creşte starea de bine, deoarece persoana face astfel distincţia între gând şi realitate, prin urmare identificarea şi schimbarea gândurilor care nu sunt funcţionale este mai facilă.

4.      Emoţii si reglarea emoţiilor

       Starea de bine nu presupune doar trăirea emoţiilor pozitive, ci şi experimentarea emoţiilor negative într-un mod care să nu ne afecteze viaţa de zi cu zi.  Astfel, în cazul emoţiilor negative, împărtăşirea, exprimarea şi acceptarea acestora, conduc la un echilibru recomandat în menţinerea stării de bine. În cazul emoţiilor pozitive, savurarea este punctul cheie.

 

       Concluzia prelegerii este că în mare parte, o viaţă cu sens şi semnificaţie, în care facem lucruri care ne plac şi care ne ajută să ne dezvoltăm potenţialul personal, în care fericirea nu este un scop, ci un proces, este „reţeta” ştiinţei pentru sănătate mintală şi stare de bine.

 

• Pentru mai multe poze de la evenimentele din cadrul Săptămânii Sănătății Mintale - ediția a 6-a, vă invităm să accesați pagina de Facebook Minte Forte

 

Iulia Jianu

Voluntar Minte Forte