Hello,

My name is Simon, I’m 24 years old and I come from France. I’ve been in Romania for almost two months now, working with the Minte Forte organization. I’m currently involved in a project called “EVS for Mental Health”. For this project I work with another French girl, Cassy.

In June, I was involved in the organizing of a Minte Forte event, called “Parcul cu suflet”. It was a very interesting event where the people present had the chance to talk with professionals about different topics, such as: sports, nutrition, sleep, bad and/or healthy habits or social relationships.

Last month I went to Sinaia, a wonderful Romanian city, in order to attend “ON-Arrival”, the training for all the EVS volunteers in Romania. It was really nice because I had the chance of meeting new people and making new friends from a lot of countries. I learnt practical information about my EVS and also about how to build up my personal project. I also discovered a bit more of the Romanian culture.

Since my arrival to Minte Forte, I helped organize activities with brilliant children from a psychiatric hospital and I also started learning Romanian. I find that learning the language is important in order to communicate better with those around me!

See you for new adventures!

Simon

Parcul cu suflet – sau despre cum ne-am împărtășit vineri după-masa –

Evenimentul Psihoechilibru din 19 iunie a strâns câteva zeci de oameni într-un cadru relaxat, pentru o discuție despre stilul de viață sănătos și despre starea de bine. După succesul evenimentului „Cafeneaua cu suflet”, desfășurat în cadrul Săptămânii Sănătății Mintale în aprilie anul acesta, am decis reluarea întâlnirilor cu și despre suflet, însă de data aceasta în Parcul Central, pentru a profita de vremea frumoasă de vară!

Ce este Parcul cu suflet?

Prin evenimentul psihoeducativ de luna aceasta, ne-am propus să deschidem o serie de discuții cu privire la stilul de viață sănătos/nesănătos și la felul în care acesta influențează starea de bine. În acest scop, am invitat 6 specialiști pe diverse teme pe care noi le-am considerat a fi relevante. Evenimentul s-a desfășurat în format Open-space: participanții au fost divizaţi în 5 grupuri de discuție de câte 7-8 persoane, mutându-se apoi prin rotaţie de la un specialist la altul. ”Popasul” la fiecare specialist a durat 20 de minute, după care fiecare grup a trecut la următoarea temă de discuție. Astfel, toate cele 5 grupuri au discutat în parte, câte 20 de minute, cu fiecare specialist.

Din culisele Parcului cu suflet

Ziua de vineri a fost și pentru noi una specială, căci am avut multe lucruri de pregătit și de aranjat pentru invitații și participanții noștri. Mobilizarea de forțe s-a dovedit a fi un adevărat „team-building”: începând de la sesiunea de pictură de la sediul organizației, în care am creat planșele cu numele temelor de discuție și a evenimentului, până la organizarea propriu-zisă din parc, unde ne-am tot gândit și răzgândit referitor la copacii candidați pentru misiunea planificată... toți voluntarii Minte Forte s-au implicat cu drag şi spor pentru a face posibil acest eveniment!

În direct, de la fața locului

Odată ce a fost întrunit numărul suficient de participanți, am dat drumul discuțiilor. 

Specialiștii și temele au fost:

• Nutriție: Dr. Mădălina Indrie, medic specialist Diabet, Nutriție și Boli metabolice, specialist în obezitate, acreditat de Federația internaţională de Obezitate, Synobis Medical
• Sport: dietetician și antrenor Paul Potora
• Somn: psiholog Claudia Găgeanu, coordonator de proiect Psihoechilibru la Minte Forte
• Relații interpersonale: psihoterapeut Liana Cucu
• Obiceiuri nesănătoase: psihoterapeut Roxana Costache
• De ce să mergem la psiholog?: psihoterapeut Paula Nuțaș, coordonator de proiect Centrul Minții la Minte Forte

Fiecare grup s-a oprit preţ de câte 20 de minute la „stația” fiecărui specialist, compusă dintr-un copac și câteva pături și perne. Participanții au avut ocazia să pună întrebări, să ceară sfaturi, să își împărtășească experienţele, grijile, succesele, să afle răspunsuri la ceea ce îi preocupă, la curiozități, la nelămuriri. Discuțiile s-au desfășurat într-o atmosferă informală, relaxată; participanții au avut ocazia să cunoască oameni noi, să împărtășească din experiența lor, să afle lucruri noi de la specialiști și de la ceilalți participanți și nu în cele din urmă, să petreacă o vineri după-masa în parc!

Ce ne-am propus și ce am reușit prin acest eveniment

Noi, cei de la Minte Forte, ne-am asumat misiunea de a crește conștientizarea publicului larg față de problemele ce ţin de sănătatea mentală. Prin proiectul Psihoechilibru, ne propunem să aducem oamenii în contact cu informații științifice și corecte vizavi de sănătatea mentală, cu specialiști din domeniu și cu alți membri ai comunității. Considerăm că informația și educația oferă oamenilor putere de decizie și discernământ privitor la propria lor stare de bine. Astfel, căutăm să venim în sprijinul tuturor celor care doresc să își amelioreze și să își mențină sănătatea mentală, precum şi în ajutorul celor care doresc să se dezvolte pe plan personal.

Parcul cu suflet a reușit să adune câteva zeci de oameni interesați de sănătatea lor – iar din punctul nostru de vedere, astfel de oameni sunt un exemplu de urmat. Vă mulțumim tuturor pentru participare și vă așteptăm cu mare drag şi la alte evenimente Minte Forte! Iar pentru cei care ați ratat Parcul cu suflet, fiţi fără griji, avem în plan organizarea unor evenimente în format „Open-Space” și pe viitor – toate vor fi din suflet şi pentru suflet!

Mai multe despre obiceiurile oamenilor sănătoși puteţi găsi în acest articol: http://minteforte.ro/preventie/5-obiceiuri-ale-oamenilor-sanatosi/

Material realizat de Claudia Găgeanu, voluntar Minte Forte 

Potențialul sens (evoluționist) al problemelor noastre

Data de 21 Mai a însemnat pentru Minte Forte lansarea proiectului Psihoechilibru, printr-un prim eveniment educativ. Proiectul vizează informarea și psihoeducația în probleme de sănătate mintală, astfel că prelegerea ținută de conf. univ. dr.Alina Rusu a dorit să explice dintr-o perspectivă evoluționistă posibilul sens al problemelor noastre psihologice.

În deschiderea prelegerii, conf. univ. dr.Alina Rusu a ținut să precizeze că abordarea evoluționistă nu-l exclude pe Dumnezeu și că discuția nu va fi una despre origini, ci despre despre posibilele modificări la care a fost supusă specia umană de-a lungul timpului.

De ce a fost nevoie de o abordare evoluționistă?

Plecând de la date empirice, s-a observat că fobiile apar în aceeași formă indiferent de cultură; de exemplu, teama de păianjeni se manifestă la fel atât în Japonia cât și în America. 

Iar pentru a înțelege de ce anumiți oameni dezvoltă diverse fobii –de șoareci, înălțimi și spre amuzamentul unora dar drama altora, chiar față de puii de găină, trebuie luat în considerare felul în care psihologii spun că a evoluat mintea. Pionierii psihologiei evoluționiste (David Buss, Leda Cosmides, John Tooby și Steven Pinker) și-au propus să înțeleagă funcționarea creierului din perspectiva logicii selecției naturale și impactul pe care anumite trăsături îl are asupra reproducerii și a supraviețuirii.

 

 

Cam cum s-au întâmplat lucrurile?

 

Se vorbește de un punct de cotitură care a avut loc acum aproximativ 10.000 de ani, când s-a făcut tranziția de la o societate de tip vânători-culegători la cea de agricultori. Această schimbare a atras după sine modificări în stilul de viață și o regândire a semnificației pericolului; dacă până atunci pericolul putea fi unul direct, precum atacul anumitor animale, acum omul devine teritorial, începe să-și cultive pământul, să-și drămuiască resursele.

Totuși, deși traiul nostru actual se organizează în jurul cultivării –fie a intelectului, fie a pământului-  vigilența și scanarea pentru pericole încă se reflectă  în viața omului modern.

 

Care au fost presiunile constante pentru strămoșii noștri?

 

Omul a fost supus la o serie de presiuni ale speciei la care a trebuit să facă față pentru a supraviețui și a transmite genele mai departe. Aceste transformări sunt reunite sub eticheta de  ”mediu de adaptare evoluționistă” (environment of evolutionary adaptedness –EEA). Printre presiunile constante se numără:

• Evitarea predatorilor
• Găsirea hranei adecvate
• Atragerea partenerilor
• Formarea alianțelor
• Abilitatea de a detecta intențiile celuilalt

Un lucru interesant în ceea ce privește formarea alianțelor este legat de bârfă. Ea  a fost mult studiată din punct de vedere evoluționist (a se vedea cercetările lui Robert Provine) deoarece este o monedă de schimb și ne permite să știm cum să ne poziționăm față de anumite persoane din informațiile trecute prin filtrul subiectiv al celorlalți.

 

Care sunt posibilele explicații evoluționiste pentru vulnerabilitatea față de boală?

1. Anumite reacții (frica, panica, furia, tristețea) pot avea rol de apărare pentru psihicul nostru, însă noi le considerăm patologii/ boli psihice. De exemplu, depresia ar putea fi înțeleasă și ca nevoie a persoanei de a se retrage dintr-un mediu social cu foarte multe presiuni la care simte că nu mai poate face față. 
2. Există anumite trăsături care sunt asociate cu potențialul reproductiv al individului, dar au costuri la nivel de sănătate și longevitate. De exemplu, știm că testosteronul se produce într-o cantitate mai mare la bărbați comparativ cu femeile iar din această cauză ei s-ar putea angaja mult mai frecvent în comportamente de risc (fumat, consum de alcool) ceea ce le-ar putea afecta sănătatea și scădea speranța de viață.
3. Nepotrivirile dintre mediul în care trăim și abilitățile corpului uman ar putea fi responsabile pentru bolile specifice acestei ere. Acum, spre deosebire de strămoșii noștri, petrecem majoritatea timpului stând într-o poziție de 90°,  iar consecințele, sub forma diferitelor boli nu întârzie să apară.

La nivel de individ cu siguranță aceste schimbări negative ne afecteză, însă întrebarea se pune dacă aceste lucruri nu sunt cumva în folosul speciei umane. Un lucru rămâne clar: selecția naturală nu s-a oprit, ci continuă să meargă mai departe.

Recomandări:

• Carte: David Buss -Evolutionary Psychology.The new science of the mind o puteți accesa gratuit aici: http://emilkirkegaard.dk/en/wp-content/uploads/David-Buss-Evolutionary-Psychology-The-New-Science-of-the-Mind-2007-496p-Evolutionary-Psychology-3rd-ed.pdf

• Carte: Robert Sapolsky – De ce zebrele nu fac ulcer? și online puteți găsi resurse multiple: https://www.ted.com/talks/robert_sapolsky_the_uniqueness_of_humans

Material realizat de Liana Cucu, voluntar Minte Forte

Atelier „Învață să înveți”

Vă invităm la un nou atelier de dezvoltare personală, de data aceasta pe tema „Învață să înveți”.

Dată: sâmbătă, 25 aprilie
Locaţie: La cizmărie (etaj) str. Samuil Micu, nr. 6
Oră: 16:00-19:00
Înscriere: dezvoltare.personala@minteforte.ro
Taxă de participare: 10 RON

Despre atelier:
Vino să afli cum să înveți! Participanții la acest atelier vor învăța în mod practic tehnici de învățare eficientă în orice domeniu care presupune achiziție de cunoștiințe formale (ex. școală, facultate, plan profesional, limbă străină).

Tehnicile învățare vor ține de:
-Gestionarea timpului,
-Gestionarea materialului de învățat,
-Evitarea procrastinării,
-Tehnici alternative de asimilare a materialelor de învățat,
-Abordarea eficientă în cazul testelor,
-Cum sa îți atingi potențialul maxim de învățare,
-Tehnici mnemotehnice.

Despre trainer:
Ariadna Mancaș este psiholog clinician și psihoterapeut integrativ, cu experiență în susținerea de ateliere de dezvoltare personală, consiliere individuală și de grup și situații de învățare pentru atingerea potențialului maxim.

Pagina Facebook a evenimentului AICI.

Votați proiectul Minte Forte la COM'ON Cluj-Napoca!

Minte Forte e înscrisă în competiția COM'ON Cluj-Napoca și are nevoie de votul vostru! Mai multe detalii AICI.

Proiectul pe care îl propunem va consta într-un maraton de ateliere și activități pe parcursul unui weekend, cu scopul de a crea un cadru care să favorizeze interacțiunea directă dintre oameni într-un mod distractiv și constructiv. Ne propunem să oferim clujenilor o serie de activități diverse în aer liber, care să reprezinte alternative plăcute de a petrece timpul liber, oportunitatăți de a cunoște oameni și de a-și face prieteni noi și nu în ultimul rănd, ocazia de a învăța lucruri noi și de a contribui la dezvoltarea lor personală. Mesajul pe care îl transmitem este de a renunța pentru un weekend la tehnologie și de a se conecta în mod autentic cu alți oameni, de a trăi experiențe plăcute împreună. Activitățile se vor desfășura în Parcul Central, de dimineața până seara, pe parcursul unui weekend (27, 28 iunie).

Aflați mai multe și votați AICI.

SSM6, Ziua 6 - Seara de arte și psihologie

În ziua a 6-a a Săptămânii Sănătății Mintale a fost timpul să „vorbim”  despre emoțiile noastre explorând diverse canale de comunicare și moduri de exprimare. Astfel, seara de sâmbătă a armonizat artele și psihologia în cadrul unui eveniment non-formal moderat de Alexandra Popeanu, cu activități susținute de Paula Nuțaș și Claudia Găgeanu, toate trei psihologi voluntari în cadrul Minte Forte.

Sâmbătă seara am revenit la etajul Cizmăriei, într-o atmosferă caldă în care am ajuns să  desenăm în ritmuri muzicale, să ascultăm povești și să scriem.

Am început prin a discuta cu Alexandra Popeanu despre legătura dintre artă și terapie și, pornind de la exemplele personale, am observat că art-terapia, chiar auto-terapia prin artă, se regăsește în viața de zi cu zi a fiecăruia, într-o formă sau alta, atunci când ascultăm muzică pentru a ne relaxa, când desenăm sau când scriem în jurnal și așa mai departe. Despre terapiile expresive am aflat că:

-        persoanele au modalități diferite de a-și exprima lumea interioară, iar metoda clasică, verbal, este doar una dintre ele,

-        terapiile expresive oferă alternative creative de a ne scoate în evidență trăirile și universul interior, facilitând exprimarea personală prin modalitatea care ni se potrivește fiecăruia,

-        terapiile expresive pot fi utile nu numai pentru rezolvare dificultăților pe care le întâmpinăm, ci și pentru dezvoltare personală si autocunoaștere,

-        rolul psihologului este de a stabili obiectivele terapeutice, a oferi o structură și de a facilita călătoria persoanei spre auto-explorare.

Paula Nuțaș a dat startul activităților cu o îmbinare între muzică și desen. Am fost introduși în trei stări diferite cu ajutorul a trei melodii și am încercat să desenăm pe hârtie emoțiile pe care le-au trezit în noi fiecare dintre melodii. Când ne-am împărtășit reprezentările, am observat că:

-        muzica ne poate evoca diverse stări, iar cel mai des întâlnite ieri au fost relaxarea și trecerea timpului; în același timp, o melodie ne poate trezi diverse amintiri legate de contextul în care am ascultat-o, persoana care ne-a arătat-o prima dată sau ne poate declanșa imaginația pentru posibile semnificații ale melodiei.

-        există un element central în experiențele noastre, însă fiecare dintre noi îi adaugă un ingredient special, care ne face unici.

-        unora le-ar fi fost mai ușor să se exprime verbal, în timp ce pentru alții desenul a facilitat procesul.

-        în funcție de obiectivele noastre, putem să desenăm pentru a ne explora noi înșine emoțiile sau pentru a transmite ceva celorlalți.

În continuare, Claudia Găgeanu ne-a ajutat să ne reamintim cum era când eram copii și ni se citeau povești. Am închis cu toții ochii și ne-am lăsat purtați în spațiul poveștii pe care Claudia ne-o citea (link: http://www.povesticutalc.ro/povesti-Patul-de-la-fereastra.html). După ce am deschis ochii, am discutat despre mesajele pe care ni le-a transmis povestea fiecăruia dintre noi. Ideile care s-au împărtășit au fost legate de:

-        nevoia de a ne îmbogăți viața, uneori chiar dacă asta presupune să mergem dincolo de spațiul realității,

-        responsabilitatea fiecăruia de a-și îmbunătăți viața,

-        disponibilitatea de a face un lucru pentru altcineva benevol, fără posibilitatea obținerii vreunei recompense,

-        recunoștința față de o altă persoană care a făcut ceva pentru a ne îmbunătăți viața.

Apoi, Claudia ne-a cerut să ne reamintim o situație trecută în care cineva a făcut un gest frumos față de noi sau ne-a ajutat în vreun fel și nu am apucat să ne exprimăm recunoștința. Am descris întâmplarea sub forma unei povești și i-am rescris finalul.

Am aflat și despre modalități în care ne putem exprima recunoștința pentru a fi mai fericiți: să scriem în fiecare zi într-un jurnal 3 lucruri bune care ni s-au întâmplat în ziua respectivă și pentru care suntem recunoscători sau să scriem o scrisoare de recunoștință unei persoane care ne-a ajutat cândva.

Prin proiectul Centrul Minții, Minte Forte oferă servicii de consiliere și psihoterapie atât individuală, cât și de grup, iar o formă de servicii mai aproape de sufletul nostru e terapia expresivă de grup.  Terapiile expresive nu necesită talent și creativitate, dar le facilitează într-un cadru plăcut și confortabil și încearcă să evidențieze cât mai ușor acel element esențial care dă unicitate experienței fiecăruia.

Ne-am bucurat mult că v-ați deschis în cadrul Serii de arte și psihologie, că v-ați împărtășit trăirile cu noi și vă așteptăm la grupurile care se vor lansa în curând, mai exact cele de psihodramă, scriere creativă și lectură. Fiți cu ochii pe noi pentru a afla mai multe și a vă înscrie!

Mai multe despre Centrul Minții puteți afla aici: http://minteforte.ro/activitate/centrul-mintii/, iar despre terapiile expresive aici: http://minteforte.ro/ajutor/terapiile-expresive/ .

Articol realizat de Paula Nuțaș, voluntar Minte Forte

 

SSM6, Ziua 5 - Cum susții o persoană cu o boală cronică?, lector univ. dr. Ramona Moldovan

Vineri, 03.04, ne-am întâlnit cu lector univ. dr. Ramona Moldovan pentru a vorbi despre boli cronice și moduri în care putem ajuta pe cineva drag afectat de o astfel de boală. Aceasta a fost ultima dintre cele patru prelegeri organizate în cadrul Săptămânii Sănătății Mentale, ediția a 6-a, de Minte Forte.

Ce sunt bolile cronice? Bolile cronice sunt afecțiuni de durată, care au o evoluție lentă și de regulă nu pot fi prevenite sau vindecate și  nu se remit de la sine. Acestea au impact major atât la nivel economic, cât și social și psihologic, fiind cauza a 63% din numărul total de decese. Exemple de boli cronice sunt: afecțiuni cardiovasculare, cancer, diabet, afecțiuni respiratorii, tulburări mentale severe, afecțiuni genetice, obozitate, artrită etc.

Teoretic, oricine este la risc pentru o boală cronică,  însă există o serie de factori pe care îi putem preveni sau modifica: sedentarismul, fumatul, dieta inadecvată, consumul abuziv de alcool, consumul excesiv de sare, obezitatea.

În continuare, Ramona Moldovan ne-a sfătuit ce putem face pentru a gestiona o boală cronică, fie că noi suntem cei care suferim de ea, sau cineva apropiat:

1.      să gestionăn frustrarea, oboseala, durerea, izolarea. Există multe boli cronice în care durerea nu trece, și de multe ori trebuie să învățăm să coexistăm cu ele, rămânând funcționali.

2.      să facem exerciții fizice pentru menținerea și îmbunătățirea rezistenței, flexibilității

3.      să păstrăm aderența la tratament (fie el medicamentos sau prescripții în legătură cu schimbarea stilului de viață) – trebuie să ne asumăm faptul că tratamentul este pe termen lung sau foarte lung.

4.      să existe o comunicare eficientă cu familia, prietenii sau profesioniștii, chiar dacă persoana bolnavă „nu vrea să deranjeze” sau îi este rușine

5.      să respectăm un plan nutrițional adecvat

6.      să evaluăm tratamente noi și să fie sprijinit în luarea deciziilor.

Ramona Moldovan ne-a propus să ne gândim la întrebarea:

Cum putem să avem o imagine pozitivă asupra vieţii noastre şi să fim fericiți ştiind că viaţa noastră este sever și iremediabil afectată şi urmează (mai devreme sau mai târziu) să se sfârşească?

Răspunsul este: Chiar dacă nu mai putem face nimic, putem fi fericiți.

Cum?

În primul rând, știm ce regrete au oamenii cel mai adesea în fața morții (Bronnie Ware – „Cele mai mari regrete ale persoanelor aflate în pragul morții”), așa că putem trăi în așa fel încât să avem cât mai puține:

1. Aş fi vrut să am avut curajul să duc o viaţă conform propriilor mele convingeri, nu ale altora.
2. Aş fi vrut să nu lucrez atât de mult.
3. Aş fi vrut să am curajul să exprim ce gândesc şi ce simt.
4. Aş fi vrut să petrec mai mult timp cu prietenii mei.
5. Aş fi vrut să îmi dau voie să fiu mai fericit. 

În al doilea rând, putem avea grijă de noi, atât fizic, cât și psihologic: să nu exagerăm cu alcoolul sau fumatul, să avem un stil de viață sănătos. Apoi, să investim cât mai mult în relații calde și apropiate cu oamenii importanți din viața noastră: studiile arată că oamenii care au relaţii calde (cu părinţii, partenerii de viaţă) tind să fie mai sănătoşi fizic şi mental, să câştige mai mulţi bani, să fie mai performanţi sau mai satisfăcuţi profesional şi să fie mai fericiţi în general.

Prin urmare, dacă este să alegem niște principii prin care să avem grijă de viața noastră, acestea a fi:

1.      Dragostea este cheia pentru o viață fericită,

2.      Relațiile sunt esențiale,

3.      Banii și puterea nu sunt suficiente pentru a fi fericiti,

4.      Indiferent de startul pe care îl avem în viaţă sau de situațiile cu care ne confruntăm, cu toţii putem deveni mai fericiţi,

5.      Modul în care facem faţă situaţiilor cu care ne confruntăm este esenţial.

La final, psihologul Ramona Moldovan ne-a lăsat cu o listă de lucruri pe care le putem face pentru a fi mai fericiți:

•        Relaţiile

•        Spiritualitate

•        Acte de bunătate

•        Cultivarea speranței și optimismului

•        Recunoștința

•        Reglarea emoțiilor

•        Calitatea vieții 

•        Dorința de a avea o viață lungă

•        O viață cu sens și semnificație

 

Articol realizat de Claudia Găgeanu, voluntar Minte Forte